RĂTĂCITOR PE-UN DRUM GREȘIT

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

de Eliana Popa

Esti pelerin rătăcitor
Și treci prin viață călător
Robit de patimi și dorințe,
De mult necaz și suferințe.

Te naști sărac, te naști calic.
Nu vii în lume cu nimic,
Te naști din maica ta plângând,
Un boț de carne, doar atat...

Te naști calic, te naști sărac,
Și porți păcatul cel din veac,
Chiar de ai fi din os domnesc,
Tot porți păcatul strămoșesc.

Primești pecetea de Botez,
Un dar de Sus, dar tu îl pierzi...
Și din pecetea de Împărat,
Tu faci pecete de păcat ...

Iar drumul ți-l alegi greșit,
Când slava lumii te-a orbit.
Nu vezi că lumea e un iad,
Plin de-ntuneric și păcat ?

Și crezi că ăsta-i drumul bun
Tu mergi hoinar și mergi nebun,

 Culegi doar vise și himere,
Alegi doar lucruri efemere...

De unde vii? Și-ncotro mergi?
Tu calator prin viață treci,
Alergi grăbit să prinzi o stea,
Dar n-o atingi... n-ajungi la ea!

E o himera, un cal troian,
Iluzie de pământean,
Cand crezi că raza-i vei atinge,
Îi vezi lumina ce se stinge...

Tu suflete ești călător,
Venit de Sus, din Rai de Dor,
Ajungi aici, pe-un colț de plai,
Dar nu duci viața cea din Rai!