Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne:
„Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“
Bucuria mea, Domnul zice: “Privegheati si va rugati, ca sa nu cadeti in ispita!” A priveghea inseamna a urmari fiecare pas al sufletului tau, a nu ceda ispitelor diavolului. Daca nu te rogi, nu va fi nici Harul Sfantului Duh in sufletul tau. Sa te silesti sa-ti faci zilnic, pravila de rugaciune fiindca iti va parea nespus de rau cand vei muri, numai ca atunci, va fi un vesnic prea tarziu. Atunci cand inima ta este rece si nu ai dorinta sa te rogi, gandeste-te cate ti-a dat si iti da Dumnezeu, aminteste-ti de pacatosenia ta si zi: “Doamne, miluieste-ma! Doamne, miluieste-ma! Slava puterii Tale Doamne!”
Sa nu uiti s-o chemi in ajutor pe Maica Domnului, prima noastra ajutatoare si cea mai puternica mijlocitoare inaintea lui Dumnezeu. Cand te rogi Maicii Domnului, ea te asculta cu atentie. Si pentru ca rugaciunea facuta in graba il supara pe Dumnezeu, sa nu te grabesti niciodata la rugaciune. Daca in rugaciunea ta se amesteca ganduri si simtaminte neasteptate, atunci sa zici asa: Iisuse, Preadulce, imi recunosc neputinta, iarta-ma! Sa te rogi copilareste (cu inocenta unui copil), cu credinta puternica. La inceputul zilei sa te rogi, seara, sa nu mergi la somn fara rugaciune, iar pe parcursul zilei sa spui neincetat, cu dragoste,
Rugaciunea mintii: Iisuse, Iisuse, iarta-ma, Iisuse! si vei fi binecuvantat.
Asadar, sa nu uiti de “ceasul de rugaciune” si indemnul Sfantului Apostol Pavel: “Rugati-va, neincetat!” (1Tesaloniceni 5:17).
Amin si Aliluia!
Preot Ioan.
Bucuria mea, Domnul zice: “Privegheati si va rugati, ca sa nu cadeti in ispita!” A priveghea inseamna a urmari fiecare pas al sufletului tau, a nu ceda ispitelor diavolului. Daca nu te rogi, nu va fi nici Harul Sfantului Duh in sufletul tau. Sa te silesti sa-ti faci zilnic, pravila de rugaciune fiindca iti va parea nespus de rau cand vei muri, numai ca atunci, va fi un vesnic prea tarziu. Atunci cand inima ta este rece si nu ai dorinta sa te rogi, gandeste-te cate ti-a dat si iti da Dumnezeu, aminteste-ti de pacatosenia ta si zi: “Doamne, miluieste-ma! Doamne, miluieste-ma! Slava puterii Tale Doamne!”
Sa nu uiti s-o chemi in ajutor pe Maica Domnului, prima noastra ajutatoare si cea mai puternica mijlocitoare inaintea lui Dumnezeu. Cand te rogi Maicii Domnului, ea te asculta cu atentie. Si pentru ca rugaciunea facuta in graba il supara pe Dumnezeu, sa nu te grabesti niciodata la rugaciune. Daca in rugaciunea ta se amesteca ganduri si simtaminte neasteptate, atunci sa zici asa: Iisuse, Preadulce, imi recunosc neputinta, iarta-ma! Sa te rogi copilareste (cu inocenta unui copil), cu credinta puternica. La inceputul zilei sa te rogi, seara, sa nu mergi la somn fara rugaciune, iar pe parcursul zilei sa spui neincetat, cu dragoste,
Rugaciunea mintii: Iisuse, Iisuse, iarta-ma, Iisuse! si vei fi binecuvantat.
Asadar, sa nu uiti de “ceasul de rugaciune” si indemnul Sfantului Apostol Pavel: “Rugati-va, neincetat!” (1Tesaloniceni 5:17).
Amin si Aliluia!
Preot Ioan.