de Preot Sorin Croitoru
Cât e Dunărea de largă,
Cât e Mureșul de lung
Este teama mea din suflet
Că la Domnul n-o s-ajung..
Mă întreb cu-amărăciune
De ce-n toată clipa cad,
Ce mă fac de vine moartea
Și mă voi trezi în iad?..
Cum e Dunărea de neagră
Și Siretul de mâlos
Mi-este inima de teama
C-o să-L pierd pe-al meu Hristos..
Ce m-oi face-n veșnicie
Dacă n-oi putea să-L văd?..
Gândul ăsta ca un vierme
Face-n mine un prăpăd!
Cum e iarna Caraimanul
Și zăpada pe Rarău,
Ai promis, Hristoase Doamne,
Să mă curăți de-orice rău,
Căci precum e adierea
Vântului în Bucovina,
Tot așa Îți e blândețea
Către cel ce-și plânge vina!