FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE!
BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...
Sa ridicam rugaciune calda si pioasa,
Cand suntem la drum si cand suntem acasa,
Sa deschidem larg ale sufletestilor feresti,
Ca-n el sa primim binecuvantari ceresti.
In vreme de pace, liniste sau ura,
Rugaciune Sfanta din a noastra gura,
Atenti sa alegem binele de rau,
Framantare nu da sufletului tau.
Nu-i durere care sa nu te cuprinda,
Si de multe ori firea-ti este suferinda,
Bucurie la bune, la rele, parere de rau,
Usorul fie-ti drag, dar fuga de cel rau.
Te fereste ca raul in tine sa patrunda,
Spala-l prin iubire cand vine si inunda,
Ajuta-te de ceea ce mereu te ajuta,
Ca sa nu ajungi in neputinta muta.
Binele cu raul sa nu stea la un loc,
Cauta ce-i bine, fugi de rau ca sa nu iei foc,
Tu omule, pe pamant nu esti un obiect ciudat,
Chiar daca vanturile mai mereu te bat.
In tine sta la vedere purul adevar,
Primit prin creatie, de la talpi la par,
In neputinta sa alergi la Sfinti,
Asa cum au facut si ai nostri parinti.
Se sparg in tine valuri de uimire,
Vazand in jurul tau numai suspiciune,
In miez de noapte bate clopotul de alarma,
Odihnitorul somn, nu vrea ca sa-ti ia vama,
Mintea ne fuge si-ar vrea sa ne poarte,
Sa iesim din viata dar sa fugim de moarte,
Dar balanta gandirii mai mereu se schimba,
Si dragostea si ura, pleaca de la limba.
Preot Ion Predescu
Sa ridicam rugaciune calda si pioasa,
Cand suntem la drum si cand suntem acasa,
Sa deschidem larg ale sufletestilor feresti,
Ca-n el sa primim binecuvantari ceresti.
In vreme de pace, liniste sau ura,
Rugaciune Sfanta din a noastra gura,
Atenti sa alegem binele de rau,
Framantare nu da sufletului tau.
Nu-i durere care sa nu te cuprinda,
Si de multe ori firea-ti este suferinda,
Bucurie la bune, la rele, parere de rau,
Usorul fie-ti drag, dar fuga de cel rau.
Te fereste ca raul in tine sa patrunda,
Spala-l prin iubire cand vine si inunda,
Ajuta-te de ceea ce mereu te ajuta,
Ca sa nu ajungi in neputinta muta.
Binele cu raul sa nu stea la un loc,
Cauta ce-i bine, fugi de rau ca sa nu iei foc,
Tu omule, pe pamant nu esti un obiect ciudat,
Chiar daca vanturile mai mereu te bat.
In tine sta la vedere purul adevar,
Primit prin creatie, de la talpi la par,
In neputinta sa alergi la Sfinti,
Asa cum au facut si ai nostri parinti.
Se sparg in tine valuri de uimire,
Vazand in jurul tau numai suspiciune,
In miez de noapte bate clopotul de alarma,
Odihnitorul somn, nu vrea ca sa-ti ia vama,
Mintea ne fuge si-ar vrea sa ne poarte,
Sa iesim din viata dar sa fugim de moarte,
Dar balanta gandirii mai mereu se schimba,
Si dragostea si ura, pleaca de la limba.
Preot Ion Predescu