BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...
Pentru cei ce doresc sa publice pe reteaua de socializare facebook:
Sa o ajutam pe Leontina Nicoleta lumina zilei!
Mai multe detalii pe:
http://leontinanicoleta.blogspot.ro/
Articol pentru cei care doresc sa scrie pe blog sau in ziar
S-a mai înălţat cu un cap, s-a mai subţiat. A crescut, dar trăieşte în continuare în întuneric, ochii ei nu au văzut lumina niciodată şi poate nici în curând. Micuţa Leontina, Leo cum îi spune mama, a fost condamnată la beznă încă de la naştere.
Pe Leontina Nicoleta Călin, din comuna doljeană Orodel, am cunoscut-o cu un an în urmă, am scris despre drama ei, când familia a cerut sprijinul oamenilor din jur. Aveau atunci nevoie disperată de ajutor şi au în continuare pentru a o duce pe Leontina în SUA pentru o intervenţie chirurgicală, intervenţie care i-ar da şansa să întrezărească lumina soarelui, chipul mamei, pe care nu l-a văzut niciodată, să facă primii paşi fără să fie ţinută de mână. Era atunci a fetiţă zglobie, vorbăreaţă, curioasă, dornică să cunoască tot în jurul ei.
O întreb: „Ce ai mai făcut tu, Leontina ?“ şi ea începe să povestească cu vocea ei limpede, pipăind obiectele din jur pentru a înţelege şi simţi mai bine locul în care se află. „Păi am mers la şcoală. Am învăţat să citesc. Ştiu alfabetul Braille. Dar ştii, eu citesc altfel, cu mâinile. Ştiu să socotesc. Am şi o prietenă la şcoală, Cătălina. Vezi, şcoala mea este departe şi acolo stau fără mami şi îmi este dor de ea. Acum m-am întors în vacanţă. Vrei să-ţi spun o poezie? Uite: Numele meu este Nicoleta/Şi începe cu litera N/Stânga sus/dreapta sus/În Norvegia eu am fost...“, şi fetiţa nu s-ar mai opri, atât de mare este dorinţa ei de comunicare. O struneşte mama, strângând-o uşor de mână. După care o completează. „Am dus-o la o şcoală specială în Buzău. Ne-a fost greu şi ei, şi nouă. La început plângea pentru că îi era dor de acasă. Nu puteam să o las să piardă un an, pentru că este inteligentă şi are o mare dorinţă de cunoaştere. A luat chiar premiu. Mă doare sufletul când o văd aşa. Când mă uit la copiii de vârsta ei şi când mă gândesc ce copil minunat este, câte ar fi putut să facă, dacă vedea“, spune cu regret în voce Mariana Călin, mama Leontinei. Apoi o corectează: „Capul sus, spatele drept“, şi îi ridică bărbia cu mâna, căci privirea copilei este aţintită în pământ. Este atentă la orice zgomot, la vocile celor din jur ca şi cum ochii ei au crescut undeva, înăuntrul minţii copilei.
I’m so lonely broken angel
Îşi aminteşte perfect prima întâlnire, ca şi cum a fost ieri. Este amărâtă că mami şi tati nu au bani să o ducă mai repede la operaţie să vadă şi ea. Să se joace, să alerge, să meargă la şcoală aici, aproape de cei dragi. Încerc să-i îndepărtez gândurile triste. „Ei, şi cum este acum în vacanţă? Mai ai căţeluşul ăla neastâmpărat?“, o întreb. „Pe Rex. Păi da, şi-l mai am şi pe Adrian, dar ăsta este mai rău, latră şi nu vrea să împartă oasele cu Rex. Mai am şi răţuşte, nu îmi place de ele. Ştii ce îmi place să fac? Să cânt. Am pe un stik muzică şi ascult. E aşa prin radio, mi-a făcut unchiul. Îmi place să cânt: «I’m so lonely broken angel /I’m so lonely listen to my heart /On n’ lonley, broken angel /Come n’ save me before i fall apart...»“, cântecul curge. Nu a învăţat limba engleză, dar pronunţă aproape corect, pentru că a ascultat de nenumărate ori melodia, pentru că auzul ei a sorbit cu nesaţ fiecare cuvânt, fiecare sunet. Dumnezeu nu i-a dat lumina ochilor, dar i-a dăruit o voce frumoasă pe lângă multe alte calităţi. Şi mama confirmă acest lucru, pentru că „doamnele“ de la şcoală i-au cerut să o înscrie în cor şi să o dea la muzică. Dar asta la anul. Deocamdată, Leontina se mulţumeşte cu posturile muzicale de la radio şi TV. Sunt un refugiu pentru ea. În plus, este şi un bun povestitor, deapănă amintiri despre colegii de la şcoală, despre „doamne“. Brusc, îşi aminteşte că peste puţin timp este ziua ei, pe 5 august, şi şi-ar dori mult un telefon, pentru a vorbi cu mami când este la şcoală. Îi cere mamei ei telefonul, pipăie tastele şi spune ce rol are fiecare, tasta verde, tasta roşie... Mâinile sunt ochii ei.
Operaţia, o rază... de speranţă
Leontina Nicoleta Călin nu a văzut niciodată, este aşa de când a venit pe lume. Fata s-a născut prematur şi a fost ţinută un timp îndelungat la incubator. Părinţii bănuiesc că de aici au început problemele copilei. De la naştere şi până în acest moment, când Leontina are şapte ani, părinţii au mers atât cât au putut cu ea pe la medici şi clinici.
În 2006, la vârsta de un an şi şapte luni, micuţa Leontina a avut şansa să ajungă în Belgia, unde a fost supusă unei intervenţii chirurgicale. Din păcate, vederea nu şi-a căpătat-o, dar ceva, ceva întrezăreşte. Părinţii îşi doresc cu ardoare să ajungă cu Leontina în SUA. „Am mers în Italia, după ce au consultat-o aici nişte medici din America şi ne-au spus că are şanse că vadă, pentru că nervul optic este sănătos şi transmite imagini la creier. Dar trebuie să fie supusă unei intervenţii chirurgicale într-o clinică din Detroit, la Spitalul «William Beaumont». E tot ce putem spera, dar avem nevoie de 30.000 de dolari (21.000 de euro). Nu avem aceşti bani, lucrează doar tatăl Leontinei, eu sunt cu gospodăria şi fetiţa. Locuim şi la ţară, lipsiţi de multe mijloace de comunicare, ajungem mai greu la oraş, plătim maşină. E foarte greu...“, spune Mariana, frecându-şi mâinile, privind cu ochii înlăcrimaţi fetiţa care ascultă în tăcere. Îşi întinde mâinile către mamă, se apropie de ea şi îi şopteşte ceva la ureche.
Ajutaţi-o pe Leontina să vadă
Dacă cineva vrea să o ajute pe micuţa Leontina, poate suna la numerele de telefon: 0769.244.865. Se pot face donaţii, oricât de mici, în conturile deschise la Banca Comercială Română pe numele Călin Ion:
RO13RNCB0134041511570004 - cont în valută
RO40RNCB0134041511570003 - cont în lei
articol scris de Gazeta de sud
Ma numesc Calin Mariana Violeta si am o fetita pe nume Calin Leontina Nicoleta de 7 ani, care s-a nascut prematur la 7 luni cu grave deficiente de vedere. Cand fetita a implinit 6 luni am vazut ca ceva nu este in regula cu ea . I-am facut primul control la spitalul din Craiova, diagnosticul fiind pus prima data la acest spital. N-i s-a spus ca are dezlipire de retina - retinopatie de prematuritate gradul V (cinci). Aici nu ne-au dat nici o speranta de vindecare, au spus sa mergem cu ea mai departe la alt spital. Pe 26 iulie 2004 am mers cu ea la Bucuresti, la D-l doctor Florin Balta unde acesta ne-a dat increderea sa luptam, ca fetita noastra are sanse de vindecare . Ne-a confirmat diagnosticul aflat de la spitalul din Craiova si ne-a spus ca singura sansa sa poata vedea este o operatie care se poate face in Belgia. Suma ceruta de medicii de la acea clinica era de 6000 Euro . Dumnezeu ne-a ajutat si am strans acea suma cu ajutorul unor oameni cu suflet. Am mers cu fetita si am operat-o, dupa operatie mergeam la control cum ne-au cerut doctorii din Belgia la spitalul de oftalmologie din Bucuresti. A mers bine controlul un an si cateva luni, la ultimul control care i-a fost facut ne-au spus ca nu i s-a lipit in totalitate retina si ca nu si-a recapatat vederea. Am intrebat ce se mai poate face pentru ea si ne-au spus ca in Belgia nu se mai poate face nimic . Am decis sa incercam si in alta parte si am aflat ca aceasta operatie de care are mare nevoie se poate face la o clinica din America. Am trimis actele si am luat legatura cu Dr. William Beautmont din Detroit, ne-a confirmat ca operatia se poate face si costul operatiei la ambii ochi fiind de peste 30.000 Dolari . Orice am face este cu mult peste puterile noastre, incercam, traim cu aceasta speranta si incredere in bunul Dumnezeu pentru fetita noastra, care este si sungurul copil pe care il avem. Am mers si am batut la toate usile, am dat anunturi umanitare in presa, la diferite emisiuni, la nenumarate fundatii dar nu a fost deajuns. Poate cu ajutorul dumneavoastra putem strange macar jumatate din suma ca sa poate vedea si ea macar cu un ochisor pentru ca isi doreste foarte mult sa isi poata vedea parintii. In prezent ea studiaza in clasa I la Liceul de Deficiente de Vedere din Buzau . Zilele trecute Leontina a terminat clasa 1 fiind si premianta, am fost foarte mandrii de ea pentru ca ne-a adus acasa o colectie frumoasa de diplome. Timpul petrecut departe de noi a afectat-o foarte mult si de fiecare data cand vorbeam cu ea la telefon plangea si ne intreba de ce trebuie sa fie asa departe de noi. Speram ca in curand sa reusim s-o operam si sa putem sa o avem aproape de noi.
Numai cu sprijinul nostru o putem salva pe Leonida Nicoleta donand in urmatorul cont Bancar:
Titular cont :Calin Ion
Cont BCR Euro :
Ro13RNCB0134041511570004
Cont BCR RON :
Ro40RNCB0134041511570003
English
My name is Calin Mariana Violeta and I have a daughter Calin Leontina Nicoleta which is 7 years old and which was born prematurely at 7 months with severe visual impairment. When she was 6 months old I saw that something was not wright with her. I made the first control to the hospital in Craiova and the diagnosis was first establish here. They told us that she is having retinal detachment - retinopathy of prematurity degree V (five). Here they didn’t give us any chance of healing, they only said we have to go on to other hospitals. On 26 july 2004 we went with her to Bucharest to Dr. Florin Balta where he give us the reasons and the trust to continue fighting, our little girl is having healing chances. He confirm the diagnosis established in Craiova’s hospital and he told us that the only chance to see is to make a surgery that can be made in Belgium. The money needed for this intervention was 6000 Euro. God help us and we gather this amount of money with the help of people with hart. We went with the little girl and we made the surgery, after the surgery we made periodically controls as the doctors required to the ophthalmology hospital from Bucharest. The results were optimistic more than one year, but at the last control they told us that the retina was not pasted totally and she didn’t gain the vision. We ask what is to do now and they told us that in Belgium there is nothing to be done any more. We decide to try also in other places and we found that this surgery that Leontina is needing can be made in one clinic in America. We send all the documentation and we spoke with Dr.William Beautmont from Detroit, he confirmed that the surgery can be made and the cost of the intervention for both eyes is more than 30.000 U.S. Dollars. No matter what we make, to gain this amount of money is way beyond our powers, we try and we live with this hope and trust in God for our little girl, which is also the only child that we have. We went and try in a lot of places, we ask for help in newspapers and media, foundations but is not enough. Maybe with your help we can gather at least half of the money in order to make possible for her to see at least with one eye because she is wants very much to see her parents. Actually she is finishing in the first grade at the “school for visually impaired” from Buzau. In the past days Leontina finished the first grade also with god results, we were very proud of her because she brought home a beautiful collection of degrees. The time spend away from us affected her very much and each time when we spoke with her on the phone she was crying and asking why she has to be so far away from us. We hope that soon we will succeed to make the surgery and to have her close to us.
Donate cont
Titular cont :Calin Ion
Cont BCR Euro :
Ro13RNCB0134041511570004
Cont BCR RON :
Ro40RNCB0134041511570003
Pentru cei ce doresc sa publice pe reteaua de socializare facebook:
Sa o ajutam pe Leontina Nicoleta lumina zilei!
Mai multe detalii pe:
http://leontinanicoleta.blogspot.ro/
Articol pentru cei care doresc sa scrie pe blog sau in ziar
S-a mai înălţat cu un cap, s-a mai subţiat. A crescut, dar trăieşte în continuare în întuneric, ochii ei nu au văzut lumina niciodată şi poate nici în curând. Micuţa Leontina, Leo cum îi spune mama, a fost condamnată la beznă încă de la naştere.
Pe Leontina Nicoleta Călin, din comuna doljeană Orodel, am cunoscut-o cu un an în urmă, am scris despre drama ei, când familia a cerut sprijinul oamenilor din jur. Aveau atunci nevoie disperată de ajutor şi au în continuare pentru a o duce pe Leontina în SUA pentru o intervenţie chirurgicală, intervenţie care i-ar da şansa să întrezărească lumina soarelui, chipul mamei, pe care nu l-a văzut niciodată, să facă primii paşi fără să fie ţinută de mână. Era atunci a fetiţă zglobie, vorbăreaţă, curioasă, dornică să cunoască tot în jurul ei.
O întreb: „Ce ai mai făcut tu, Leontina ?“ şi ea începe să povestească cu vocea ei limpede, pipăind obiectele din jur pentru a înţelege şi simţi mai bine locul în care se află. „Păi am mers la şcoală. Am învăţat să citesc. Ştiu alfabetul Braille. Dar ştii, eu citesc altfel, cu mâinile. Ştiu să socotesc. Am şi o prietenă la şcoală, Cătălina. Vezi, şcoala mea este departe şi acolo stau fără mami şi îmi este dor de ea. Acum m-am întors în vacanţă. Vrei să-ţi spun o poezie? Uite: Numele meu este Nicoleta/Şi începe cu litera N/Stânga sus/dreapta sus/În Norvegia eu am fost...“, şi fetiţa nu s-ar mai opri, atât de mare este dorinţa ei de comunicare. O struneşte mama, strângând-o uşor de mână. După care o completează. „Am dus-o la o şcoală specială în Buzău. Ne-a fost greu şi ei, şi nouă. La început plângea pentru că îi era dor de acasă. Nu puteam să o las să piardă un an, pentru că este inteligentă şi are o mare dorinţă de cunoaştere. A luat chiar premiu. Mă doare sufletul când o văd aşa. Când mă uit la copiii de vârsta ei şi când mă gândesc ce copil minunat este, câte ar fi putut să facă, dacă vedea“, spune cu regret în voce Mariana Călin, mama Leontinei. Apoi o corectează: „Capul sus, spatele drept“, şi îi ridică bărbia cu mâna, căci privirea copilei este aţintită în pământ. Este atentă la orice zgomot, la vocile celor din jur ca şi cum ochii ei au crescut undeva, înăuntrul minţii copilei.
I’m so lonely broken angel
Îşi aminteşte perfect prima întâlnire, ca şi cum a fost ieri. Este amărâtă că mami şi tati nu au bani să o ducă mai repede la operaţie să vadă şi ea. Să se joace, să alerge, să meargă la şcoală aici, aproape de cei dragi. Încerc să-i îndepărtez gândurile triste. „Ei, şi cum este acum în vacanţă? Mai ai căţeluşul ăla neastâmpărat?“, o întreb. „Pe Rex. Păi da, şi-l mai am şi pe Adrian, dar ăsta este mai rău, latră şi nu vrea să împartă oasele cu Rex. Mai am şi răţuşte, nu îmi place de ele. Ştii ce îmi place să fac? Să cânt. Am pe un stik muzică şi ascult. E aşa prin radio, mi-a făcut unchiul. Îmi place să cânt: «I’m so lonely broken angel /I’m so lonely listen to my heart /On n’ lonley, broken angel /Come n’ save me before i fall apart...»“, cântecul curge. Nu a învăţat limba engleză, dar pronunţă aproape corect, pentru că a ascultat de nenumărate ori melodia, pentru că auzul ei a sorbit cu nesaţ fiecare cuvânt, fiecare sunet. Dumnezeu nu i-a dat lumina ochilor, dar i-a dăruit o voce frumoasă pe lângă multe alte calităţi. Şi mama confirmă acest lucru, pentru că „doamnele“ de la şcoală i-au cerut să o înscrie în cor şi să o dea la muzică. Dar asta la anul. Deocamdată, Leontina se mulţumeşte cu posturile muzicale de la radio şi TV. Sunt un refugiu pentru ea. În plus, este şi un bun povestitor, deapănă amintiri despre colegii de la şcoală, despre „doamne“. Brusc, îşi aminteşte că peste puţin timp este ziua ei, pe 5 august, şi şi-ar dori mult un telefon, pentru a vorbi cu mami când este la şcoală. Îi cere mamei ei telefonul, pipăie tastele şi spune ce rol are fiecare, tasta verde, tasta roşie... Mâinile sunt ochii ei.
Operaţia, o rază... de speranţă
Leontina Nicoleta Călin nu a văzut niciodată, este aşa de când a venit pe lume. Fata s-a născut prematur şi a fost ţinută un timp îndelungat la incubator. Părinţii bănuiesc că de aici au început problemele copilei. De la naştere şi până în acest moment, când Leontina are şapte ani, părinţii au mers atât cât au putut cu ea pe la medici şi clinici.
În 2006, la vârsta de un an şi şapte luni, micuţa Leontina a avut şansa să ajungă în Belgia, unde a fost supusă unei intervenţii chirurgicale. Din păcate, vederea nu şi-a căpătat-o, dar ceva, ceva întrezăreşte. Părinţii îşi doresc cu ardoare să ajungă cu Leontina în SUA. „Am mers în Italia, după ce au consultat-o aici nişte medici din America şi ne-au spus că are şanse că vadă, pentru că nervul optic este sănătos şi transmite imagini la creier. Dar trebuie să fie supusă unei intervenţii chirurgicale într-o clinică din Detroit, la Spitalul «William Beaumont». E tot ce putem spera, dar avem nevoie de 30.000 de dolari (21.000 de euro). Nu avem aceşti bani, lucrează doar tatăl Leontinei, eu sunt cu gospodăria şi fetiţa. Locuim şi la ţară, lipsiţi de multe mijloace de comunicare, ajungem mai greu la oraş, plătim maşină. E foarte greu...“, spune Mariana, frecându-şi mâinile, privind cu ochii înlăcrimaţi fetiţa care ascultă în tăcere. Îşi întinde mâinile către mamă, se apropie de ea şi îi şopteşte ceva la ureche.
Ajutaţi-o pe Leontina să vadă
Dacă cineva vrea să o ajute pe micuţa Leontina, poate suna la numerele de telefon: 0769.244.865. Se pot face donaţii, oricât de mici, în conturile deschise la Banca Comercială Română pe numele Călin Ion:
RO13RNCB0134041511570004 - cont în valută
RO40RNCB0134041511570003 - cont în lei
articol scris de Gazeta de sud
Ma numesc Calin Mariana Violeta si am o fetita pe nume Calin Leontina Nicoleta de 7 ani, care s-a nascut prematur la 7 luni cu grave deficiente de vedere. Cand fetita a implinit 6 luni am vazut ca ceva nu este in regula cu ea . I-am facut primul control la spitalul din Craiova, diagnosticul fiind pus prima data la acest spital. N-i s-a spus ca are dezlipire de retina - retinopatie de prematuritate gradul V (cinci). Aici nu ne-au dat nici o speranta de vindecare, au spus sa mergem cu ea mai departe la alt spital. Pe 26 iulie 2004 am mers cu ea la Bucuresti, la D-l doctor Florin Balta unde acesta ne-a dat increderea sa luptam, ca fetita noastra are sanse de vindecare . Ne-a confirmat diagnosticul aflat de la spitalul din Craiova si ne-a spus ca singura sansa sa poata vedea este o operatie care se poate face in Belgia. Suma ceruta de medicii de la acea clinica era de 6000 Euro . Dumnezeu ne-a ajutat si am strans acea suma cu ajutorul unor oameni cu suflet. Am mers cu fetita si am operat-o, dupa operatie mergeam la control cum ne-au cerut doctorii din Belgia la spitalul de oftalmologie din Bucuresti. A mers bine controlul un an si cateva luni, la ultimul control care i-a fost facut ne-au spus ca nu i s-a lipit in totalitate retina si ca nu si-a recapatat vederea. Am intrebat ce se mai poate face pentru ea si ne-au spus ca in Belgia nu se mai poate face nimic . Am decis sa incercam si in alta parte si am aflat ca aceasta operatie de care are mare nevoie se poate face la o clinica din America. Am trimis actele si am luat legatura cu Dr. William Beautmont din Detroit, ne-a confirmat ca operatia se poate face si costul operatiei la ambii ochi fiind de peste 30.000 Dolari . Orice am face este cu mult peste puterile noastre, incercam, traim cu aceasta speranta si incredere in bunul Dumnezeu pentru fetita noastra, care este si sungurul copil pe care il avem. Am mers si am batut la toate usile, am dat anunturi umanitare in presa, la diferite emisiuni, la nenumarate fundatii dar nu a fost deajuns. Poate cu ajutorul dumneavoastra putem strange macar jumatate din suma ca sa poate vedea si ea macar cu un ochisor pentru ca isi doreste foarte mult sa isi poata vedea parintii. In prezent ea studiaza in clasa I la Liceul de Deficiente de Vedere din Buzau . Zilele trecute Leontina a terminat clasa 1 fiind si premianta, am fost foarte mandrii de ea pentru ca ne-a adus acasa o colectie frumoasa de diplome. Timpul petrecut departe de noi a afectat-o foarte mult si de fiecare data cand vorbeam cu ea la telefon plangea si ne intreba de ce trebuie sa fie asa departe de noi. Speram ca in curand sa reusim s-o operam si sa putem sa o avem aproape de noi.Numai cu sprijinul nostru o putem salva pe Leonida Nicoleta donand in urmatorul cont Bancar:
Titular cont :Calin Ion
Cont BCR Euro :
Ro13RNCB0134041511570004
Cont BCR RON :
Ro40RNCB0134041511570003
English
My name is Calin Mariana Violeta and I have a daughter Calin Leontina Nicoleta which is 7 years old and which was born prematurely at 7 months with severe visual impairment. When she was 6 months old I saw that something was not wright with her. I made the first control to the hospital in Craiova and the diagnosis was first establish here. They told us that she is having retinal detachment - retinopathy of prematurity degree V (five). Here they didn’t give us any chance of healing, they only said we have to go on to other hospitals. On 26 july 2004 we went with her to Bucharest to Dr. Florin Balta where he give us the reasons and the trust to continue fighting, our little girl is having healing chances. He confirm the diagnosis established in Craiova’s hospital and he told us that the only chance to see is to make a surgery that can be made in Belgium. The money needed for this intervention was 6000 Euro. God help us and we gather this amount of money with the help of people with hart. We went with the little girl and we made the surgery, after the surgery we made periodically controls as the doctors required to the ophthalmology hospital from Bucharest. The results were optimistic more than one year, but at the last control they told us that the retina was not pasted totally and she didn’t gain the vision. We ask what is to do now and they told us that in Belgium there is nothing to be done any more. We decide to try also in other places and we found that this surgery that Leontina is needing can be made in one clinic in America. We send all the documentation and we spoke with Dr.William Beautmont from Detroit, he confirmed that the surgery can be made and the cost of the intervention for both eyes is more than 30.000 U.S. Dollars. No matter what we make, to gain this amount of money is way beyond our powers, we try and we live with this hope and trust in God for our little girl, which is also the only child that we have. We went and try in a lot of places, we ask for help in newspapers and media, foundations but is not enough. Maybe with your help we can gather at least half of the money in order to make possible for her to see at least with one eye because she is wants very much to see her parents. Actually she is finishing in the first grade at the “school for visually impaired” from Buzau. In the past days Leontina finished the first grade also with god results, we were very proud of her because she brought home a beautiful collection of degrees. The time spend away from us affected her very much and each time when we spoke with her on the phone she was crying and asking why she has to be so far away from us. We hope that soon we will succeed to make the surgery and to have her close to us.
Donate cont
Titular cont :Calin Ion
Cont BCR Euro :
Ro13RNCB0134041511570004
Cont BCR RON :
Ro40RNCB0134041511570003