CHEIA POTRIVITA

 

La un călugăr bătrân a venit o femeie să-i ceară sfat, fiindcă nu avea înţelegere în casă. - Ce-ai făcut în această situaţie, a întrebat-o călugărul? - Am încercat să-mi conving bărbatul, certându-l. - Dar altădată, când aţi avut iarăşi probleme, ce-ai mai făcut? - Acelaşi lucru, i-a răspuns din nou femeia. I-am reproşat şi l-am certat. Şi de fiecare dată am făcut la fel. Atunci, călugărul a scos o grămadă de chei şi dându-i una femeii a rugat-o să deschidă uşa din faţa lor. A încercat femeia, dar, nepotrivindu-se cheia respectivă, i-a cerut călugărului altă cheie. - Poate n-ai ştiut cum să deschizi, i-a spus călugărul, mai încearcă! Dar oricât s-a străduit femeia, nu a putut deschide. - Părinte, daţi-mi toată grămada de chei şi aflu eu care-i cea potrivită l-a rugat aceasta. Privind-o cu bunătate, duhovnicul i-a răspuns: - Acum înţelegi ce-am vrut să-ţi dovedesc? Cum nu poţi dumneata deschide acea uşă cu o cheie nepotrivită, oricât ai încerca, tot aşa nu poţi deschide sufletul bărbatului tău cu aceeaşi vorbă de ceartă cu care încerci mereu. Caută cheia potrivită şi, dacă o vei găsi, sigur vei putea deschide! "Învăţăturile date cu forţa nu pot dăinui în suflete, pe când învăţăturile primite în suflet cu plăcere şi cu bucurie rămân de-a pururi."                                                                                                  (Sfântul Vasile cel Mare)