Se afișează postările cu eticheta DESPRE MILOSTENIE. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta DESPRE MILOSTENIE. Afișați toate postările

luni, 11 septembrie 2023

“Nu este niciodată nimeni degeaba lângă tine

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!


Milostenia nu este numai să dai din traistă. Milostenie este că accepţi pe un om să stea lângă tine, fără să îl alungi în gând. 

Ai un coleg care are un necaz, trebuie să ştii să-i faci o mângâiere, să-i descreţeşti fruntea.

La săraci poţi să faci o rugăciune scurtă: „Doamne, miluieşte-l!”, dacă nu poţi să-i dai, că eşti în tramvai şi el este pe trotuar. 
Întrebarea se pune, cum ne este inima noastră în legătură cu suferinţa din jur? Cel mai mare lucru de care vom fi întrebaţi la Judecata de apoi este: „De ce nu am dat mai multă atenţie semenilor noştri?”

Nu este niciodată nimeni degeaba lângă tine. El este cu ştiinţa lui Dumnezeu, ca tu să-l ajuţi sau să te foloseşti. Te foloseşti, că poate are o putere de duh mai mare. Sau îl ajuţi tu, în sensul de a-l suporta. 

Este o mare greşeală atunci când certăm pe unul sau pe altul! 
Îl rabdă Dumnezeu şi pe acela şi de aceea l-a pus în calea ta, ca să-l rabzi şi tu şi să te încununezi!

Dumnezeu nu ne ţine că suntem noi foarte vrednici. 
Ne ţine că este foarte milostiv El.

Părintele Arsenie papacioc

miercuri, 26 mai 2021

MILOSTENIA ESTE CEVA DIN DUMNEZEUL DIN TINE!

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


... Obisnuiti-va sa traiti nu numai voi, sa traiti in toti care sunt cu voi.

Milostenie nu înseamnă numai 

– Daţi de pomană. O, dacă aţi şti!… Şi Vlăhuţă spune: „Milă e toată Scriptura!” Cel mai mare lucru posibil ăsta este. Pentru că atunci înseamnă că iubeşti. Şi, iata, înseamnă educaţie. 

Domnule, dacă spune: Însutit veţi primi, nu te teme că sărăceşti. Vrei să te îmbogăţeşti? Dă! Dar ce, urmărim să ne îmbogăţim? Mă doare inima de cel sărac. 

Nu te doare inima de el, deloc?

    Eu am fost surprins de un cerşetor, care era fără picioare, pe stradă. Şi ăsta aştepta să îmi vărs buzunarele, nu glumă. Dar eu n-aveam nimic. S-a întâmplat să n-am nimic. Mergeam pe jos, nu aveam bani de maşină. Şi i-am spus: „Frate, nu te supăra, n-am nimic, dar îţi dau o mână caldă!” „O, părinte, aşa ceva nu mi-a dat nimeni”. Şi-mi zic: „Am brodit-o! Am biruit!”.

Milostenie nu înseamnă numai

 – Ei, vreau să vă spun: nu fiţi nepăsători. Şi nu aşteptaţi să-i întâlniţi. Căutaţi-i. Căutaţi-i, pentru că, găsindu-i pe ei, te-ai găsit pe tine. Te-ai consemnat acolo, sus. Nu te poate uita Mântuitorul, nu te poate uita când faci o milostenie. Şi rupeţi din voi cu orice chip. 

Acum, milostenie nu înseamnă numai să laşi din traistă; ai un coleg care suferă, care nu-ştiu-ce, care e trist: „De ce eşti trist? De ce eşti trist?” Şi îl mângâi. Şi nu îl laşi deloc. Şi înseamnă că ai făcut o milostenie cu el. Şi îi dai un cuvânt de folos: „Lasă, mă, ca a murit tata, lasă, dragă, că ştie Dumnezeu. Nu te omorî. Hai să fim liniştiţi, hai să-l pomenim, să-l ajutăm acolo (că putem să-l ajutăm dupa cum trăim)”. Milostenie este să accepţi pe un om să stea lângă tine, fără să îl alungi în gând. Obişnuiţi-vă să trăiţi nu numai voi, să trăiţi în toţi care sunt cu voi. Să nu lăsaţi mâna întinsă nici când vă dă, nici când va cere.

A milostivi pe unul, pe altul, aici se arată. Apoi nici nu ştii că acela pe care îl ajuţi poate să fie Hristos. El întinde mâna să-ţi dea Împărăţia Cerurilor şi tu nici nu observi. Fraţii mei, ţineţi minte: „cerşetorii sunt personaje biblice!” Ai trecut pe lângă mântuirea ta aşa de usor! Şi mai grozav, l-ai dispreţuit! Cerşetorii nu pier niciodată. Fac sobor la margine de drum şi împart ce s-a căpătat şi zic: „Asta-i de la cutare. Pomeneşte-l, Doamne, întru Împărăţia Ta!” şi are valoare. Să nu aşteptaţi să-i întâlniţi! Căutaţi-i! Milostenia este ceva din Dumnezeul din tine!

Arhimandrit Ioanichie Bălan
Extras din Ne vorbeşte Părintele Arsenie (Papacioc), Vol. 1, Ed. Episcopiei Romanului, 1996, pag. 142-143

vineri, 20 noiembrie 2020

Despre milostenie

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


Fiţi milostivi faţă de săraci şi călători. Părinţii, luminătorii
Bisericii se îngrijeau stăruitor de milostenie.
Noi suntem datori să ne străduim din toate puterile noastre
ca să îndeplinim cuvântul lui Dumnezeu: "Fiţi milostivi, precum
şi Tatăl vostru milostiv este" (Lc, 6. 31) şi încă: "Milă voiesc şi nu jertfă" (Mt. 9, 13).
Acestor mântuitoare cuvinte, cei înţelepţi le dau atenţie, pe
când ceilalţi nu. De aceea răspiata va fi diferită: "Cel ce seamănă cu zgârcenie, cu zgârcenie şi seceră, iar cel ce seamănă cu dărnicie, cu dărnicie şi seceră" (II Cor. 9, 6). Exemplul lui Petru vameşul, care pentru o bucată de pâine dată unui sărac, a primit iertare de păcatele lui, lucru pentru care a fost încredinţat în vedenie, ca să ne înduplece şi pe noi a fi milostivi faţă de aproapele nostru, deoarece şi milostenia cea puţină ajută la câştigarea împărăţiei Cereşti. Milostenia însă trebuie să se facă cu bunăvoinţă, după învăţătura Sfântului Isaac Şirul: "Iar dacă dai ceva celui lipsit, darul tău să fie însoţit de veselia feţei tale şi prin cuvinte bune să mângâi întristarea iui."'"Dăruieşte mereu, peste
tot", zicea Stareţul, adăugând: "Cel care dă cu voioşie este iubit de Dumnezeu. Pomana făcută în acest fel, chiar dacă e neînsemnată, duce cu ea răsplata.

Fiindcă milostenia poate sluji ca mijloc pentru dobândirea
Sfântului Duh, numai atunci când se face în numele lui lisus
Hristos. Deşi, în toate cazurile rămâne ca faptă bună. Buna
dispoziţie sufletească, cuvintele cele bune, veselia feţei, trebuie să fie socotite drept semne exterioare, că milostenia se săvârşeşte în numele lui lisus.

Binevoitori către toţi, atât cu cuvântul, cât şi cu gândul, altfel ne trecem viaţa fără folos. Pe aproapele trebuie să-l iubim nu mai puţin decât pe noi înşine, după porunca Domnului: "Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi" (Lc. 10, 27).
Însă nu aşa, ca iubirea faţă de aproapele, ieşind din
hotarele cumpătării, să ne abată de la îndeplinirea primei şi
principalei porunci, adică iubirea de Dumnezeu, cum învaţă despre aceasta

     Domnul nostru Iisus Hristos in Evanghelie: "Cei ce iubeşte pe tată sau pe mamă mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine" (Mt. 10, 37). în privinţa aceasta foarte bună este socotinţa Sfântului Dimitrie al Rostovului. care zice: "Dragostea cea făţarnică se arată acolo unde făptura începe să se măsoare cu Făcătorul. Iar dragostea cea adevărată se arată acolo unde singur Ziditotul este iubit şi cinstit mai mult decât zidirea întreagă." ( Sf Serafim de Sarov.)

vineri, 5 ianuarie 2018

.SĂ NU UITĂM DE CEI SĂRACI...!

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...


Ați petrecut și-ați închinat, precum se face-n sărbătoare
Măcar prin gânduri v-a trecut, că-i unul ce fărâmă n-are?
Atâta fast și strălucire și pomii cu podoabe, grele
Ar îmbrăca, micuți flămânzi și-ar hrăni suflete stinghere.

Să treci! Prin sate mărginașe, unde copiii nu au strai,
Și fă pomană cu puțin, din toate câte le mai ai
Privește-atent în ochii care, n-au cunoscut îmbelșugare,
Cumva din sărăcia lor, în tine pune-o întrebare!

Ați aruncat ce nu vă place! În nesfârșita îmbuibare
Și n-ați întins la un sărman, o farfurie de mâncare,
La scara voastră domni coboară și vă simțiți și voi în frunte
Către cătunul cel în beznă, n-aveți de construit-o punte.

Pe străzi se plimbă la parade, sătui și prefăcuți destui
În mintea lor, doar banul umblă, nu poți o vorbă să le spui,
Căci te privesc cu nepăsare și doar al lor pare pământul
Nimic n-au sfânt în ei vreodată! Și doar minciună li-e cuvântul.

Ați petrecut! Și mulți trăiesc, într-o amară sărăcie
Uităm! Și suntem egoiști! Fără puțină omenie,
Închin în gândul meu o rugă, pentru săraci bătuți de soartă
Și plâng cu ei, cei dezbrăcați, la neștiuta vieții poartă!

Versuri Elena Căruntu

marți, 14 mai 2013

DESPRE MILOSTENIE

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...


Povestea ne spune că: deşi nu ştim , avem ceva de dăruit fiecărui om, totdeauna mai este o speranţă, iubirea vindecă orice, schimbarea începe cu noi înşine.
Un tânăr a întrebat un înţelept:
–Care este secretul înţelegerii cu toţi oamenii?
Bătrânul l a privit îndelung, s a gândit o vreme şi i a răspuns:
–Să dăruieşti ceva, fiecărui om întâlnit în cale…
–Să dau de pomană?
–Să dăruieşti un zâmbet, o vorbă bună, o pâine…
–Adică să fac un dar…
–Să dai iubire, compasiune, înţelegere…adică o fărâmă din inima ta…



”Să faci milostenie din truda si din sudoarea ta, nu din nedreptăti. Să-i miluiesti pe săraci chiar dacă te nedreptăsesc si te ocărăsc. Însă milostenia nu se poate numi virtute, dacă nu există mai întâi iubirea de Dumnezeu. Aceasta ne va sprijini încât nu doar să răbdăm nedreptatea, ci să asteptăm cu bucurie nerecunostinsa, pe care ne-o vor arăta. Să-ti pară rău, să suferi si să te perpelesti atunci când fratele tău este aflat în nevoi, căci asa a făcut si Hristos. si dacă cineva te loveste peste fată să nu regreti. ci să te bucuri, pentru iubirea lui Dumnezeu, si să nu-i spui vreun cuvânt urât.”

 din învătăturile avvei Isaac Sirul

Ştii când milostenia este adevărată şi plăcută lui Dumnezeu? Când o faci cu blândeţe, nu cu asprime; când o faci cu inimă deschisă, nu bombănind în sinea ta; când nu îţi pare rău că dai, ci te bucuri, căci Dumnezeu iubeşte pe cel care dă cu voie bună (2 Cor. 9, 7). Şi de ce ţi-ar părea rău să ajuţi un om nenorocit? Pentru că se împuţinează banii tăi? Dacă gândeşti astfel, atunci nu mai fă milostenie deloc! Dacă nu crezi că banii pe care îi dai se înmulţesc în cer, aşa cum am spus mai înainte, nu mai fă niciodată milostenie. Ceri, poate, răsplată în această viaţă? Dacă astfel ar sta lucrurile, milostenia ar fi un comerţ, nu o dovadă de dragoste şi de milă. Desigur, adesea, Dumnezeu îi răsplăteşte pe pământ pe cei care fac milostenii. Dar tu să nu ceri astfel de răsplată, pentru că împuţinezi comoara ta cerească

Aşadar, fără să facem milostenie, nu ne putem mântui. Lucrul acesta este vădit şi de pilda celor zece fecioare, în care Domnul aseamănă Împărăţia cerurilor cu o nuntă, iar pe oameni îi aseamănă cu zece fete, toate fecioare, care luând candelele lor, au ieşit să-l întâmpine pe mire. Cinci dintre ele erau înţelepte, de aceea au luat şi ulei în candele. Dimpotrivă, celelalte cinci erau fără minte şi nu au luat ulei în candele. Pentru că mirele întârzia să vină, li s-a făcut somn şi au adormit. La miezul nopţii, s-a auzit o voce: Iată, mirele vine! Ieşiţi întru întâmpinarea lui! Atunci, cele zece fete s-au trezit. Dar cele cinci fără minte au văzut că focul din candelele lor se stinsese, pentru că nu mai aveau ulei. Daţi-ne din untdelemnul vostru, că se sting candelele noastre, le-au zis ele fetelor celor înţelepte. Dar ele au răspuns: Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă şi nici vouă. Mai bine mergeţi la cei ce vând şi cumpăraţi pentru voi. Dar când erau plecate să cumpere ulei, mirele a venit. Cele cinci fecioare înţelepte au intrat împreună cu mirele să sărbătorească, iar uşa s-a închis. Când s-au întors peste puţină vreme şi celelalte fete şi au strigat: Doamne, Doamne, deschide-ne nouă, mirele le-a răspuns dinăuntru: Adevărat zic vouă: Nu vă cunosc pe voi (Mat. 25, 1-12). Mirele din această pildă nu este nimeni altcineva decât Hristos, Care va veni cândva să judece viii şi morţii. Atunci, la nuntă, adică în Împărăţia cerească, vor intra numai cei care, asemenea celor cinci fete înţelepte, vor avea candelele credinţei aprinse cu uleiul milosteniei. Cei care nu au făcut milostenie vor rămâne afară din rai, chiar de ar fi împodobiţi cu marea virtute a fecioriei.

De aceea, să fim milostivi cu fraţii noştri, ca să fie şi Dumnezeu milostiv cu noi. Milostenia este cea mai mare şi cea mai bineplăcută lui Dumnezeu jertfă. De aceea, şi Apostolul ne sfătuieşte: Facerea de bine şi întrajutorarea nu le daţi uitării; căci astfel de jertfe sunt bine plăcute lui Dumnezeu (Evrei 13, 16). Trebuie să spunem că Dumnezeu nu este mulţumit cu milostenia noastră atunci când banii pe care îi dăm provin din furt, înşelăciune, cămătărie sau orice alt fel de mijloace murdare. Domnul primeşte numai ceea ce dăm din roadele muncii noastre cinstite. Orice altă jertfă este murdară dinaintea lui Dumnezeu. Pentru că nu poţi răpi de la unul ca să dai celuilalt, nu poţi unuia să-i faci rău ca altuia să-i faci bine. Milostenie înseamnă să facem bine, nu să-i distrugem pe semenii noştri. Cel care distruge un om ca să facă bine altui om nu face milostenie, ci săvârşeşte păcatul greu al nedreptăţirii.

,,Săracilor, ce vă lipseşte dacă Îl aveţi pe Dumnezeu? Bogaţilor, ce aveţi dacă vă lipseşte Dumnezeu?''- Sfântul Ioan Gură de Aur



.1. Luati aminte ca faptele dreptatii voastre sa nu le faceti inaintea oamenilor ca sa fiti vazuti de ei; altfel nu veti avea plata de la Tatal vostru Cel din ceruri.
2. Deci, cand faci milostenie, nu trambita inaintea ta, cum fac fatarnicii in sinagogi si pe ulite, ca sa fie slaviti de oameni; adevarat graiesc voua: si-au luat plata lor.
3. Tu insa, cand faci milostenie, sa nu stie stanga ta ce face dreapta ta,
4. Ca milostenia ta sa fie intr-ascuns si Tatal tau, Care vede in ascuns, iti va rasplati tie.
5. Iar cand va rugati, nu fiti ca fatarnicii carora le place, prin sinagogi si prin colturile ulitelor, stand in picioare, sa se roage, ca sa se arate oamenilor; adevarat graiesc voua: si-au luat plata lor.
6. Tu insa, cand te rogi, intra in camara ta si, inchizand usa, roaga-te Tatalui tau, Care este in ascuns, si Tatal tau, Care este in ascuns, iti va rasplati tie.
7. Cand va rugati, nu spuneti multe ca neamurile, ca ele cred ca in multa lor vorbarie vor fi ascultate.
8. Deci nu va asemanati lor, ca stie Tatal vostru de cele ce aveti trebuinta mai inainte ca sa cereti voi de la El.
9. Deci voi asa sa va rugati: Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau;
10. Vie imparatia Ta; faca-se voia Ta, precum in cer si pe pamant.
11. Painea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi;
12. Si ne iarta noua gresealele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri;
13. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau. Ca a Ta este imparatia si puterea si slava in veci. Amin!
14. Ca de veti ierta oamenilor gresealele lor, ierta-va si voua Tatal vostru Cel ceresc;
15. Iar de nu veti ierta oamenilor gresealele lor, nici Tatal vostru nu va va ierta gresealele voastre.
16. Cand postiti, nu fiti tristi ca fatarnicii; ca ei isi smolesc fetele, ca sa se arate oamenilor ca postesc. Adevarat graiesc voua, si-au luat plata lor.
17. Tu insa, cand postesti, unge capul tau si fata ta o spala,
18. Ca sa nu te arati oamenilor ca postesti, ci Tatalui tau care este in ascuns, si Tatal tau, Care vede in ascuns, iti va rasplati tie.
19. Nu va adunati comori pe pamant, unde molia si rugina le strica si unde furii le sapa si le fura.
20. Ci adunati-va comori in cer, unde nici molia, nici rugina nu le strica, unde furii nu le sapa si nu le fura.
21. Caci unde este comoara ta, acolo va fi si inima ta.
22. Luminatorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat.
23. Iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi intunecat. Deci, daca lumina care e in tine este intuneric, dar intunericul cu cat mai mult!
24. Nimeni nu poate sa slujeasca la doi domni, caci sau pe unul il va uri si pe celalalt il va iubi, sau de unul se va lipi si pe celalalt il va dispretui; nu puteti sa slujiti lui Dumnezeu si lui mamona.
25. De aceea zic voua: Nu va ingrijiti pentru sufletul vostru ce veti manca, nici pentru trupul vostru cu ce va veti imbraca; au nu este sufletul mai mult decat hrana si trupul decat imbracamintea?
26. Priviti la pasarile cerului, ca nu seamana, nici nu secera, nici nu aduna in jitnite, si Tatal vostru Cel ceresc le hraneste. Oare nu sunteti voi cu mult mai presus decat ele?
27. Si cine dintre voi, ingrijindu-se poate sa adauge staturii sale un cot?
28. Iar de imbracaminte de ce va ingrijiti? Luati seama la crinii campului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc.
29. Si va spun voua ca nici Solomon, in toata marirea lui, nu s-a imbracat ca unul dintre acestia.
30. Iar daca iarba campului, care astazi este si maine se arunca in cuptor, Dumnezeu astfel o imbraca, oare nu cu mult mai mult pe voi, putin credinciosilor?
31. Deci, nu duceti grija, spunand: Ce vom manca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom imbraca?
32. Ca dupa toate acestea se straduiesc neamurile; stie doar Tatal vostru Cel ceresc ca aveti nevoie de ele.
33. Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua.
34. Nu va ingrijiti de ziua de maine, caci ziua de maine se va ingriji de ale sale. Ajunge zilei rautatea ei.
Sfantul Evanghelist Matei.


CALENDAR ORTODOX PE 100 DE ANI !

https://www.noutati-ortodoxe.ro/calendar-ortodox/?year=2024

Arhivă blog

https://www.diigo.com/

Postări populare

PENTRU VIZITATORI

PENTRU CEI CARE AU AJUNS AICI
LE SPUN,, BINE ATI VENIT"

PENTRU CEI CARE AU CITIT
,,SA VA FIE DE FOLOS"

PENTRU CEI CARE COMENTEAZA..
,,SA FIE ELIBERATI"

PENTRU CEI CARE PLEACA..
,,SA FITI BINECUVANTATI"


Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

BIBLIA ORTODOXĂ

BIBLIA ORTODOXA AUDIO