DESPRE RUGACIUNE

- Sporesti in rugaciune si smerenie atunci cand simti nevoia sa te rogi asa cum simti nevoia de aer si apa. Exista o chemare ascunsa in tine care te indeamna continuu sa ceri, sa multumesti si sa lauzi pe Creatorul tau, Eul din tine care se vrea la Tatal si la Mama lui. El doreste sa se biruiasca pe sine, dar se vede slab si neputincios. El nu vrea sa fie rob, adica impatimit, purtand un nume atat de mare -de crestin-, ci se vrea langa Stapanul si Rascumparatorul sau. Astfel, sufletul se trezeste in om si simte cum inima ranita de dor se apropie de Dumnezeu sa comunice. Asa incep marile treziri spre viata in Dumnezeu. Ecoul acesta armonios pe care-l auzi in tine este semnul ca esti viu si vrei sa ramai omul viu in bucuria harului Celui datator de viata. Sfantul Ciprian zice: "Cum vrei sa fii auzit de Dumnezeu cand nu te auzi nici pe tine insuti?" Sau "Spune-mi unde esti atunci cand nu te afli inlauntrul tau?" Si iarasi "Darul anume isi face loc (in noi), pe masura ce se trezeste eul nostru si sunt dezradacinate patimile". Cand inima se va curati de patimi, atunci se va inflacara simtirea catre bunul Dumnezeu.AMIN!
Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Postul fara rugaciune nu ne apropie de Dumnezeu

CATEVA PROOROCII DESPRE SFARSITUL LUMII

Cât putem ierta?

Care e rugăciunea primită de Dumnezeu?

AICI -CANTARI BISERICESTI- LITURGICE